Orașul inteligent (smart city) este deseori considerat la nivel cultural ca reprezentând o realitate a viitorului. Văzut ca o metropolă de nerecunoscut, în care clădirile dispar în nori și mașinile nu sunt restrânse la modalitățile tradiționale de circulație, zburând pe străzi virtuale.
Cu toate acestea, conceptul de oraș inteligent trimite de fapt înspre mecanismele de utilizare a tehnologiilor în scopul transformării vieților cetățenilor și a mediului înconjurător. În același timp, noțiunea vizează eliminarea divizării digitale și facilitarea dezvoltării business-urilor prin deschiderea acestora spre inovație.
Orașele inteligente sunt mai multe decât un trend. Ele vin ca un răspuns logic la mișcarea de urbanizare tot mai observabilă în ultimele secole. Conform unui raportului Națiunilor Unite, un procent de 68% din populație va trăi în zone urbane până în anul 2050. În acest context, orașele sunt nevoite să se transforme pentru a-și îmbunătăți funcționalitățile sociale, economice și de mediu.
Definiția orașului inteligent
Deși putem identifica anumite aspecte specifice ale unor orașe care rezonează cu conceptul de smart city, nu există în prezent o zonă urbană care să acopere toate laturile acestuia. De aceea, orașul inteligent prezintă numeroase definiții, mai mult sau mai puțin oficiale, care oferă diverse interpretări asupra scopului lor final, intersectându-se însă în privința modalităților de atingere a acestuia.
Astfel, conform Smart City Council, un oraș inteligent reprezintă „o așezare care utilizează tehnologia digitală în toate aspectele sale de funcționare”. O definiție oferită de Organizația Națiunilor Unite clasifică orașele inteligente ca „dezvoltări urbane care utilizează tehnologia pentru a satisface nevoile din prezent, fără a compromite abilitatea generațiilor de a-și atinge necesitățile specifice”. Comisia Europeană unește definițiile precedente, considerând că smart city-ul desemnează „un loc unde serviciile și rețelele tradiționale sunt eficientizate prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicație în beneficiul locuitorilor și business-urilor”.
Acestea sunt doar câteva dintre definițiile existente. După cum se poate observa însă, un punct comun al acestora este așezarea tehnologiei în prim-plan. Smart city-ul se raportează la evoluția tehnologică, se fundamentează pe aceasta și este indivizibilă de ea.
Tehnologiile orașului inteligent
În cele mai multe cazuri, discuția asupra tehnologiilor implicate în construirea unui smart city vizează trei verticale: Internetul lucrurilor (Internet of Things), Inteligența artificială (Artificial Intelligence) și Analiza datelor de mari dimensiuni (Big Data). Acestea afectează toți cei trei mari piloni implicați în acest concept: îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, creșterea competitivității business-urilor și asigurarea sustenabilității mediului înconjurător.
Interconectivitatea fiecărui dispozitiv este un aspect fundamental al orașului inteligent. Prin intermediul acesteia se pot crea oportunități inedite de convergență a lumii fizice cu cea digitală, în scopul creșterii eficienței de funcționare în sectoarele publice și private. Tot ceea ce aparține unui oraș inteligent trebuie să comunice ca parte a unui întreg, iar datele rezultate din această comunicare sunt colectate, prelucrate și analizate pe principiile Big Data. Mai departe, prin intermediul tehnologiei inteligenței artificiale, ele pot fi valorificate și utilizate în scopul luării deciziilor inteligente și a atingerii celor trei piloni fundamentali.
O caracteristică puțin menționată în interpretarea și conceptualizarea orașelor inteligente și tehnologiilor implicate în dezvoltarea acestora este emergența lor din principiile de administrare a unui spațiu particular sau a unei clădiri. Altfel spus, ele păstrează principiile de funcționare a unor sisteme precum cele de siguranță și securitate, transpunând în același timp fundamentele unor soluții precum cele de BMS (Building Management System) și BAS (Building Automation System) la un nivel semnificativ mai mare.
Construcția unui oraș inteligent utilizează instrumentele implicate în administrarea spațiilor, adăugând noi tehnologii din diferite arii, printre care machine learning (ML), inteligență artificială (AI), Internetul lucrurilor (IoT) și analiza datelor de mari dimensiuni. În acest sens, sistemele de management clădiri (BMS/BAS) devin sisteme de management orașe (CMS/CAS).
Sistemul de management al orașelor
Luând în considerare afirmațiile anterioare, putem identifica multiple exemple ale aplicării principiilor și instrumentelor sistemelor de siguranță și securitate, alături de cele BMS, la un cadru mai larg. În continuare, vom expune câteva dintre acestea. Este important de menționat în acest punct faptul că nu pretindem o echivalență directă între ele, ci urmărim la un nivel speculativ trasarea unor asemănări.
Una dintre principalele direcții în atingerea statutului de smart city este utilizarea inteligentă a energiei electrice. Aceasta din urmă este indispensabilă funcțiilor unui oraș, dar poate fi conservată și optimizată prin dezvoltarea unor sisteme de întrerupere a iluminării în lipsa activității, de răspuns rapid la eventualele întreruperi și defecțiuni și de trecere pe LED. Toate soluțiile menționate anterior, plus încă multe altele, se regăsesc în proiectarea BMS.
A doua normă a unui oraș inteligent privește fluidizarea traficului și asigurarea unui sistem smart de parcări. Dezvoltarea acestor măsuri pot aduce orașelor o rată rapidă de recuperare a investiției. Vorbim în acest caz de reducerea costurilor de monitorizare a parcărilor, colectarea automată a amenzilor și reducerea blocajelor în trafic.
Cu ajutorul unor sisteme inteligente de parcare, oamenii petrec mai puțin timp în căutarea unui loc, evitând astfel încercuirea unor zone pentru găsirea acestuia. Mai mult, semafoarele smart au camere de filmat cu ajutorul cărora este monitorizat fluxul de circulație, astfel încât acesta să fie reflectat în semnalele de trafic. Putem identifica aici principiile sistemelor de parking transpuse la o arie mai mare, funcționând ca o parte a organismului unui oraș.
Un al treilea exemplu îl reprezintă senzorii de monitorizare și colectare a datelor care caracterizează un oraș inteligent. Ei reprezintă o componentă fundamentală a oricărui sistem de control și siguranță. Cu ajutorul acestora, datele fizice sunt colectate și transformate în semnale electronice, cele din urmă putând fi interpretate de oameni sau chiar de un sistem automatizat. Una dintre aplicațiile acestora vizează detectarea și stingerea incendiilor, dar și prevenirea acestora prin monitorizarea și eliminarea condițiilor ce duc la apariția lor.
Fezabilitatea orașului inteligent
Smart city-ul nu e cel pe care îl vedem în filmele Sci-Fi, în care mașini zburătoare circulă cu o viteză impresionantă și care este populat de un mix roboți-umanoizi. El păstrează la bază principii simple, existente în cadrul sistemelor de siguranță, securitate și management clădiri, dezvoltându-le prin ultimele inovații tehnologice și aplicându-le la nivelul zonelor urbane.
În acest sens, crearea unui oraș inteligent, care să respecte toate aspectele de funcționare, este întru totul posibilă. În prezent, în diferite orașe ale lumii pot fi identificate proiecte care corespund conceptului de smart city.
